Folklori Sicilianu

Song: Favorita (Special) 

Expand Window  |   Homepage


    Sta cullizioni di prieri, addimini e puisi apparteni a la bona menti di Gaspari ‘Passalacqua. Iddu e` un emigranti Sicilianu, chi vinni ‘nta li Stati Uniti ‘nta lu 1960. ‘Sti giuelli di la nostra lingua iddu li ‘ntisi di so matri, di so' zii, di so' nanna e di autri genti anziani di li nostri tempi, e, comu tanti boni Siciliani, si li misi a menti pi li futuri ginirazioni. Ringraziamu sentitamenti Mr. Passalacqua pi farinni gentilmenti partecipi di li so' ricordi.

 

Prieri


Iu mi curcu ‘ntra ‘stu lettu,
e la Mdonna e` ‘ntra u me' pettu.
Patri nostru piccininu,
lu Signuri m'e` parrinu.
Pi ‘na manu mi pigghiau,
e a lu fonti mi purtau.
Iddu dissi e iu ci dissi,
la cruci mi facissi.

Quattru anguli c'e` ‘ntra ‘sta casa,
e quattru ancili ci trasinu,
ci trasi Luca, Giuvanni, Mattiu
e San Bartolumiu,
e mi dissiru :-Dormi e riposa,
e nun ti sunnari nudda mala cosa.
Iu durmivi e mi ripusai,
e a Bedda Matri d'u Rusariu mi sunnai.

Lu Venniri Santissimu agghiurno` lu jiornu chiaru,
'na cruci 'nterra misiru e a Gesuzzu ci pusaru,
'na corda longa misiru e a Gesuzzu ci attaccaru,
tri chiova spuntatissimi li manu e li pedi ci 'nchiuvaru,
ci fu lu jiureo Marcu la lancia ci appizzo`,
ci fu Pilatu chi a morti lu cunnanno`,
lu sangu sparsu la Cruci lavo`.
A cu' la dici tri voti lu jiornu, havi 6600 pirduni di Diu
(Dici un Patri Nostru e 'na Vimmaria)

Lu Verbu sacciu e lu Verbu aiu a diri,
lu Verbu chi lasso` nostru Signuri,
quannu jiu a la Cruci pi muriri,
pi sarvari a nuatri piccaturi.
O piccaturi e piccatrici 'ngrati,
viniti adurari tutti 'sta Cruci,
viditi quantu e` jiavuta e quantu e` bedda,
la Grazia arriva di 'ncelu a nuatri 'n terra.
Gesu` e` pi tutti picculi e granni,
e amu a essiri dda` lu jiurnu di giudiziu,
scinnira` la Bedda Matri e ci dici:- Figghiu,
comu pirdunasti li giudei,
cussi ha' pirdunari li figghi mei.-
-Matri nun li pozzu pirdunari,
picchi sunnu piccaturi e piccatrici 'ngrati,
sannu lu Verbu e nun lu vonnu diri,
comu la morti l'aiu a fari muriri.-
Si sacciu lu Verbu e nun lu 'nsigniro`,
pena d'infernu patiro`.
A cui lu dici tri voti a la notti,
sara` scansatu di mala morti.
A cui lu dici tri voti 'n campu,
sara` scansatu di trona e di lampu.
A cui .lu dici tri voti a la via,
sara` scansatu di mala aunia.

Addimini


Mignulu ,mignulu jiava caminannu
e di darreri purtava un malannu,
e s'un era pi pedi torti,
mignulu mignulu jiava a la morti.
(L'agneddu, lu lupu e lu cani)

Deci lu tennu
unu chi caca,
e di soccu caca,
nni mancia ‘u papa.
(li dita(10) chi tennu lu crivu(1) e la farina cirnuta)

Ci sunnu tanti frati,
tutti chiusi ‘nto ‘n casteddu,
si li vuliti vidiri livatici u cappeddu.
(Lu granatu).

Piattu lucenti e pasta lustrusa,
l'omu superbu e la donna amurusa.
(Celu, stiddi, suli e luna).

E` virdi e nun e` erba, e` russu e nun e` focu,
e` acqua e nun e` funtana.
(‘U muluni).

C'e` ‘na mannara di pecuri russi
quannu piscianu, piscianu tutti.
(I canali).

Pinniculu pinnaculu pinnia
‘Mmenzu li cosci di vossignuria.
(La curuna.)

C'e` una cosa chi pi lu munnu va
e caminannu sunnu tri,
si m'addiminati ‘stu dubbiu cca`
vi cumprimentu tri tari`.
(Cavaddu, carrozza e cuccheri)

Triboru di acqua e pignata di lignu,
la carni chi c'e` dintra va parrannu.
(lu mari, la varca e li piscatura)

Mi partu di la casa cu pinta e masa,
Pinta ammazza a masa,
masa anmmazza a setti.
Pigghiu la minima di ‘sti setti,
sparu a cu viu e ‘nzertu a cu nun viu.
Aiu manciatu carni cotta cu paroli santi.
Aiu vistu lu moddu chi peccia lu duru,
aiu vistu lu mortu chi porta lu vivu.

 

    Un re avia ‘na figghia di maritari, e nisciu u bannu ca dava a so' figghia a cui ci purtava n'addiminu chi iddu nun putia addiminari. Pero` si iddu ci addiminava la vita di l'aspiranti era di lu re, u quali faceva moriri l'aspiranti tra li cchiu` atroci turturi. Un picciottu sappi di chistu e dissi a so' matri ca vuleva iri a pruvari di maritarisi la figghia du re. La matri sapeva ca lu re era furbu assai e chi addiminava tutti l'addimini, e accussi pi nun vidiri moriri a so' figghiu ntra li turturi, ci fici na vastedda (pinta) di pani mmilinatu e ci lu detti pi lu viaggiu, pinsannu ca era megghiu ca so' figghiu murissi mmilinatu , ma no a li manu di lu re. Lu figghiu parti e doppu mezza iurnata di viaggiu si assitto` pi ripusarisi.

    Mentri iddu durmeva, la cani (Masa) si mancia la vastedda e mori. Setti cacciatura chi nun avevanu cacciatu nenti pi du iorna ed eranu affamati, vittiru lu cani mortu , lu scucciaru, l'arrusteru, su manciaru e mureru puru iddi (Masa anmmazza a setti). Lu picciottu pigghia la cchiu` nica scupetta di li setti e spara a ‘n'aceddu (a cu viu), e ‘nzerta lu niru (a c'un viu), e ammazza l'acidduzzi e l'arrusti cu li fogghi di lu libru di li priieri (carni cotta cu paroli santi). Nta na grutta vidi chi na goccia d'acqua ha scavatu un pirtusu nta la petra (lu moddu chi percia lu duru), e vitti n sceccu mortu traspurtatu da un ciumi cu supra un corvu chi si lu manciava (Lu mortu chi porta lu vivu). Chistu e` l'addiminu chi iddu amminto` e dissi a lu re. Lu re nun ci addimino` e lu picciottu si marito` a so` figghia.)

Puisii


    Nto n cummentu di monachi fimmini ci jiava u Patri Guardianu a cunfissalli. Un ghiornu lu Patri Guardianu sappi chi li monachi avianu ammazzari un porcu. Iddu sapia puru ca li surelli avianu 'na cascitedda unni tinevanu li sordi. Lu jiornu chi avianu ammazzari lu porcu, doppu la cunfissioni, lu Patri Guardianu si nn'acchiano` 'nta cupula, e quannu vitti chi 'nta la curti c'era sulu Soru Maria, ci fici 'na vuci senza farisi vidiri e ci calo` 'na corda, e ci dissi:

 

Soru Maria, Soru Maria
mi manna San Pasquali,
di lu porcu nni voli lu ficatali.
Soru Maria, Soru Maria
‘n paraddisu ti voli Gesu`,
ma prima acchiana u ficatali
e doppu acchiani tu.

 

Soru Maria divota e scantata ci attacco` li ficatali a la corda e Patri Guardianu si li tiro`. Subitu doppu
a lu Patri Guardianu ci piaciu la strata e calo` arreri la corda:

 

Soru Maria, Soru Maria,
mi manna san Vicenzu,
di lu porcu nni voli menzu,
Soru Maria, Soru Maria,
‘n paraddisu ti voli Gesu`,
ma prima acchiana u porcu
e doppu acchiani tu.

 

'Ntantu la Matri Batissa si accorsi di la mancanza di lu porcu, e dumanno` a Soru Maria picchi mancava lu porcu e Soru Maria ci dissi chi 'na vuci di lu celu ci l'avia addumannatu. Allura idda ci dissi stai cca` ca ci vaiu iu a pulizziari. A patri Guardianu ci piacia comu jiavanu li cosi, e calo` arreri lu panaru:

 

Soru Maria, Soru Maria,
‘n Paraddisu ti voli Gesu`,
prima acchiana a cascitedda di sordi,
e doppu acchiani tu.
Ma la Matri Batissa arrispunniu:
Patri Guardianu, Patri Guardianu,
m'aviti fricatu tanti voti
ma nun mi fricati cchiu`.

Sintiti di don Sabatu
ora ca si fici zitu,
circo` di fari ‘mbrogghi
pi jiricci pulitu.
E gia` si fa pristari
la giacca e la facchina,
u cappidduzzu a pampina
e passo` nni Teresina.
Teresina si misi a diri:
-Tri jiorna c'aiu l'acitu
mi l'hai fattu scumpari`.
Mentr'era chi liccavanu
‘nta so' felicita`
di dda vanedda affaccia
du ‘nfamazzu di so' papa`
e cumincia a pidagnati,
pugna, cauci e timpulati.
-Pi carita`, lassatimi,
ch'e robi su ‘mpristati.

Facitimi pezza pezza comu surra
e sirratimi ‘stu coddu cu ‘na serra.
Di ‘sta casacca pigghiatinni la ‘nfurra
e di ‘stu pannu chi n'afferra afferra,
avia ‘sta navi mia senza savurra
ca caminava cu la schina ‘nterra,
e mentri vuiatri jiucavu a la murra,
iu detti paci a cu' mi dava verra.

Mi lassau dittu lu medicu Roccu
ca l'omu tabbaccanti campa riccu.
Iu mi appanu e mi nni sucu ‘n saccu,
lu nasu miu sta sempri un baddoccu.
Nni tegnu tabaccheri cautilati
e tabaccu bonu pi tutti l'amici,
e a tutti dicu :-Pigghiati, pigghiati...!
Chi cu ‘na pigghiata vi leva la siti.
(Rispunni lu ‘mbriacuni...)
Comu la siti lu tabaccu leva?
Chi va a diri ‘sta tistazza dura?
Pozza muriri tutta la to' rera,
pozza muriri dintra ‘na manciatura.
Vivitinni vinu ca porta bannera,
‘mbriacatinni e ‘n'aviri paura,
ca quannu l'omu s'imbriaca e chiui l'occhi,
nun senti ne` cimici, ne` pucci, ne` pidocchi.

Un pettirrussu ficimu a Natali,
ed eramu ‘na manata di cuccheri,
a cui ci tucco` lu pizzu, a cui l'ali,
a cui ci tucco` menzu giseri.

Di lunniri e martiri
nu ti partiri.
Di mercuri e ghioviri
‘Un ti moviri.
Di venniri e sabatu unni hai a ghiri,
ca la duminica havi a viniri.

C'e` ‘n'amicu paisanu
ca e` un veru campiuni
d'ogni forti ‘mbriacuni
chistu ‘sta agghiri cca`.
Virita`, virita` senza vinu nun ci sta`.
L'acqua l'avi pi nnimica
e la talia di luntanu,
e si lava facci e manu
cu lu vinu a tinchi-te`.
Cu e`, cu e`, lu canusci cu e' gghe`.
Quannu radiri si voli
l'acqua d'iddu unn'e` tuccata,
l'abbunnanti sapunata
cu lu vinu si la fa.
Virita`, virita` senza vinu nun ci sta`,
e avanti ch'e` la sira
lu viditi riccu e beddu,
furmi, scarpi e bancareddu
puru iddi ‘mbriachi su`.
Bu, bu, bu,
comu a iddu ‘un ci nn'e` cchiu`.

C'era un picciutteddu tantu ammunziddatu,
e sempri chi diceva ca s'aveva a fari zitu,
e nun sapennu lu significatu,
diceva:- ‘nta ‘sti jiorna mi maritu.
E lu so` mastru propriu ci fici ‘stu parrari:
-Comu sara` pussibili, te fari maritari,
e si hai bisognu di mia
iu ti nni fazzu fujiri ‘sta sira Avimmaria.-
Lu mastru si vesti fimmina
e dici:- Dimmi unni n'avemu a ghiri?-
-Docu a ‘sta banna nni me zia
ca c'e` lu lettu e nni jiamu a curcari.-
-Rapiti, zia mia, ca c'e` la zita mia.-
La zia subitu e la porta ci grapiu,
saluto` a tutti e lu mastru trasiu.
Lu mastru ca li cosi li sapeva fari,
a leggiu a leggiu si misi a spugghiari.
Ci fa passari tutti i so` pinseri
cu li spaddi vutati pi d'arreri.
Ma iddu spavintatu diceva:-Comu fu?
‘N'autra vota un masculu nun mi lu fujiu chhiu`!
So' zia cunfurtannulu dicia:- Comu fu?
‘N'autra vota un masculu nun ti lu fujiri cchiu`!

Ora vi cuntu chiddu di li vagni,
ca un griddu ‘ncoddu purtava sei regni,
la giuranedda ‘mpastava lasagni.
La buffa ch'era ‘na donna ritirata,
aveva ‘na figghia e si la fici zita.
E sapiti ca purto` la bedda dota?
Purtau tri pareddi e ‘na pignata.

Turiddu va a la fera e chi mi porti
‘nzoccu cumanna la patruna mia.
Ti portu un ‘ntrizzaturi longu e forti,
ma mi scantu si lu perdu pi la via.
Turiddu a cu li cunti ‘sti ‘mpapocchi?
Va cuntali a n'autru vavusu comu a tia.

La moda


Assemi a mia c'era un surdatu,
lu mischineddu anarfabetu.
'Na littra di casa ci ha ‘rrivatu,
chi diceva raccussi:
Caru spusu c'e` la moda,
vogghiu fatta a festa nova,
vogghiu fatta a vesta curta,
quasetti finu agghiricca`;
e si no ‘u sai soccu ti dicu?
Ti sconciuru di maritu
e mi nni vaiu cu Don Vitu
ca soccu vogghiu iddu mi fa`.

U carritteri e u minnicanti
Minn.: Amicu mi dati un passaggiu?
Carr.: Si, acchianati ‘n carrettu e siditi supra ‘stu varrili.
Minn.: Tantu pi cuminciari,
comu si chiama vostra muggheri?
Carr.: Maria
Minn.: Ivi, comu la mia!
E quantu figghi aviti?
Carr.: Sei.
Minn.: Ivi, quantu li mei!
Ora ca semu amici e nni canuscemu,
pigghiati ‘stu ciascu ca vivemu.
Carr.: Amicu, semu amici pi quantu vuliti,
ma vinu di ‘ me' ciascu ‘un nni viviti!

Pruverbi


Cui va a ligna a mala banna,
‘n coddu si li nesci,
e si ‘un avi un beddu mulu,
si li nesci ‘n coddu sulu.

Soggiri e nori,
mancu di zuccaru foru boni.

Cui si metti cu ruvettu,
nni nesci di nettu.
Dici ‘u focu:-Iu puru?-
‘Un parru cu voscenza don Lucianu.

Piru ca nascisti ‘nta ‘n'ortu ‘ccillenti,
piru ca mai pira avisti a fari,
ora di piru cruci santa rapprisenti?
Pira nun hai mai fattu e miraculi voi fari?
Ma senti chi ti dicu, piru senti:
cu ‘un ti canusci ti veni adurari.

Santu Manaia marito` a so' figghia
e fici un cunvitu di babbaluceddi,
e pi sali ci misi canigghia,
e Santu Manaia marito` a so' figghia.

Quannu ‘a siritina e` mala
pigghiala p'a retina la mula.

Canzunedda


La vitti a la ciumara chi lavava,
‘u megghiu muccaturi ci arrubbai,
e trallalleru lla lla,
sta calabrisella muriri mi fa
So' matri la mannava all'acqua sula,
e pi la strata rumpiu la quartara
e trallalleru, lla lla,
‘sta calabrisella muriri mi fa.
Calabrisella mia, calabrisella mia,
calabrisella mia facimu amuri.

Strogghi lingua


Ripetiri ciascunu di chisti vilucimenti cchiu` di na vota.

Vitti tri cunigghia
ntra na cunigghiaria,
ivi pi scunigghiari a iddi,
e scunigghiaru a mia.

Addinucchiuni cugghennu cuttuni
assennu cu tia cuttuni cugghia

‘Ntra ‘n pittusu di muru
c'e` un cavulu cruru,
chi fa ‘ntra ‘stu pittusu di muru
‘stu cavulu cruru.

La signura di Tatocculi
manno` a Napuli pi brocculi;
comu la signura di Tatocculi
manna a Napuli pi brocculi?
Chi ‘un ci su a Tatocculi brocculi
pi la signura di Tatocculi?

‘Ntra 'u campanaru da Matrici
c'era un niru di piripinchiuna
chi cantavanu e piripinchiunavanu.
Ci dicevanu li piripinchiuna grossi
a li piripinchunedda nichi:
-Picchi ‘un cantati e piripinchiunati
comu cantamu e piripinchunamu nuatri?-
-Picchi semu piripinchiunedda nichi
e nun cantamu e piripinchiunamu 
comu cantati e piripinchiunati vuatri,
quannu addivintamu piripinchiuna grossi
putemu cantari e piripinchiunari
comu cantati e piripinchiunati vuatri.