L'Arsinali Borbonicu di Palermu

Song: La fabbrica di Ragfadali (The Ragfadali factory) 

Expand Window  |   Homepage


(O sia lu Tazanà o Arzenal, di la parola araba Dar-al-sarrac)

Di Fara Misuraca
Trduzzioni n Sicilianu di Ninu Russu

    Panormos, ca significa "tuttu portu", fu un nomu quasi d'obblicu pî greci, datu ca sta striscia di terra unni c'era custruiuta l'antica cità era a ddi tempi circunnata dû mari di tri lati. Assai sunnu li stori antichi e li custruzioni strittamenti attaccati a idda ca hannu contribbuiutu a lu sviluppu storicu e culturali di Palermu. Chistu è ancora tistimuniatu di li turri antichi, di li bagghi e li tunnari, custruiuti pi tutta la costa citatina e nta li vicinanzi.. Chisti rapprisentanu un passatu ca a picca a picca sta scumparennu si nun è già scumparutu. L'estremità dû portu di Palermu sunnu difinuti di dui palazzi stupenni, sarbati, sulu n parti, di li forti bummardamenti amiricani ca duraru dû 1941 ô 1943, custruiuti supra lu mari e pû mari ca, forsi pi casu, rapprisentanu unu lu putiri timpurali dû statu e l'avutru lu putiri spirituali dâ Chiesa.

    Lu primu è lu Regiu Arsinali vulutu di Filippu IV di Spagna e custruiutu di l'architettu Marianu Smirigliu tra lu 1621 e lu 1630. Nta stu palazzu si travagghiava a la custruzioni, riparazioni e armamentu di li navi reali, galeri, e sciabecchi, e chi si trova â fini di l'antica banchina Quattruventi. Lu secunnu è la Chiesa dâ Catina dû '500, ca, un tempu, pi mmenzu di na catina longa (e di ddocu pigghia lu nomu la chiesa), agganciata a un grossu aneddu ntô muru dâ chiesa, chiudia lu vecchiu portu di la Cala finu ô Casteddu a Mari, fabbricatu all'avutru latu di la trasuta, mpidennu accussì la trasuta di notti a li navi. Finu di li tempi antichi lu mari ha favurutu la nascita di l'industria di canteri navali nichi e granni, di posti di travagghiu culligati a idda, di trasporti, cummerci e ndustri pi prisirvari lu piscatu. Ntô cursu di seculi lu portu e lu so' "hinterland citatinu" hannu suppurtatu nzemmula li tempi arternati di la storia: mumenti di splinnuri e ricchizza e mumenti di caristii, pistilenzi e guerri. L'urtima nta l'ordini di tempu, la secunna Guerra Mundiali.

    Di la stati dû '41 a la stati dû '43, lu portu di Palermu e li zoni vicini, d'unni partevanu li flotti navali militari di l'Assi, ca purtavanu materiali e truppi nta l'Africa, fôru suttaposti a cuntinui e forti bummardamenti aeri di parti di l'alliati anglo-amiricani, chi causaru la distruzioni di monumenti famusi e la perdita di migghiara di viti civili. Li signali ca lassaru li bummardamenti si vidinu ancora e s'avissiru a lassari accussi, comu un museu all'apertu a tistimunianza di l'orruri di la guerra. Lu Regiu Arsinali fu curputu tanti voti di bummi, ma nun cadiu. Tuttu spittusatu di li scheggi ntô frunti, cu lu priziusu tettu di lignu sbracatu, cuntinuò a funziunari, usatu a scopi e usi rilativi â so' distinazioni originali: ufficiu pustali, caserma pi la regia Guardia di Finanza, dipositu di merci e avutri travagghi. L'Arsinali si trova a la fini di l'attuali Via Cristoforo Colombo e cunfina a est cu la sedi da Fincantieri e a ovest cu la villa dû Marchisi De Gregorio. Dû latu miridiunali c'è un padigliuni, tra lu mari e l'Arsinali, ca fa di officina pi lu canteri navali. Dâ parti d'arreri asisteva na zona cummigghiata (bummardata duranti l'urtima guerra) ca era utilizzata pi la custruzioni di li mmarcazioni di la Marina Riali e pi armatura privati.

 


Na mmagini di l'arsinali, secunnu li studi architettonici

 

    La Via del Molo, vecchiu nomu dâ via Cristoforo Colombo, era assai mpurtanti picchì di dda avianu a passari di nicissità cu arrivava e cu parteva di Palermu. Lu molu era canusciutu comu "Lu Muru d'argentu", picchì sta grannissima opira di la custruzioni dû novu portu di Palermu, fabbricatu tra lu 1567 e lu 1590, avia custatu comu sei miliuna di scudi d'argentu. Tutta la zona circustanti l'Arsinali, e no sulu l'Arsinali, avi bisognu di esseri ristaurata e trasfurmata a museu. Ntê vicinanzi nfatti ci sunnu: Palazzu Montalbu, Villa De Gregorio, lu Cippu Smerigliu, lu Bacinu di petra di Floriu, li Canteri Floriu, lu Cimiteru ngrisi, lu Lazzarettu, la Navi di Petra e lu stabilimentu Tirmali di l'Acqua Santa.

 


L'Arsinali nta na fotografia prima di lu ristauru

 

    L'Arsinali, comu dissimu, l'avianu fabbricatu tra lu 1621 e lu 1630 cû pruggettu di l'architettu palermitanu Marianu Smiriglio. Lu fabbricatu avi na forma rettangulari. Ô piantirrenu ci sunnu sei arcati ca cuntinuanu finu all'entrata (atrio) retrostanti ca nun è cchiù cuperta. Nta l'arcati, ora cummigghiati, ci stavanu li scafi n custruzioni. Lu secunnu pianu è spartutu dû piantirrenu di na curnici chi funziona comu sustegnu a nu scaccheri ô balcuni unni muntava la guardia armata. Ntâ parte di supra dâ facciata c'avia n centru lu stemma borbonicu a testa d'aquila, c'è na scrizioni su marmu chi dici: Philippi IV Hispan, utrisque Siciliae regis III,auspiciis augustis, navale armamentarium inchoatum, perfectum MDCXXX (Cu i filici auspici di Filippu IV di Spagna e III di li du Sicilii, l'arsinali navali mai finutu, fu finutu di fabbricari nto 1630).

 


U stemma borbonicu.

 

    Secunnu Villabianca, l'iniziativa pi la rializzazioni di l'Arsinali fu cchiù dû ginirali di squatri di galeri dâ Sicilia, Diego Pimentel, ca di lu vicirè di ddi tempi, lu conti Castru. Nta l'urtimi anni di lu seculu XVIII na parti dû vecchiu arsinali fu fattu a carciri pî cunnannati a la pena "dû remu e dâ catina" e mantiniu la funzioni di bagnu pinali puru pi bona parti di lu seculu appressu. L'Arsinali doppu la conclusioni dî travagghi di ristauru, fu fattu a "Museu dû mari", e postu di priparazioni pi mostri, cunvegni e manifistazioni curturali dâ parti dû "Comitatu pro Arsenale Borbonico" ca avi comu scopu, senza prufittu, chiddu di teniri iavuta l'attenzioni pi la megghiu utilizzazioni di lu fabbricatu sicintiscu. Dintra l'arsinali ci sunnu sarbati du' cannuna di furtizza. Li cannuna sunnu di origini borbonica picchì portanu lu stemma e foru funnuti unu ntô 1781 e l'avutru ntô 1785.

 

 

    Avianu statu misi a guardia di la parti sittintriunali di la cità cu la vucca di focu versu lu mari pi rispinciri l'attacchi di l'artiglieria navali nimica. Probabili ca eranu misi vicinu la Furtizza dû molu chiamata "Castidduzzu", ca oggi nun asisti cchiù, pi distinguillu di lu "Casteddu a Mari" assai cchiù granni e megghiu difisu cu artiglieria. Pi quasi du' seculi, nta l'arsinali foru custruiuti sia navi di guerra chi mercantili. Li cronachi palermitani di ddi tempi sunnu chini di la chiantata dû "primu chiovu", cu appressu, doppu picca misi, lu varu dâ navi. Funzioni sulenni, chista, cu granni participazioni di populu: ma no sempri li cosi iavanu boni, picchì lu scafu, o sia a "scaffa di legname grezza" ca sciddicava nta la rampa, spissu faceva certi mali capricci, comu rifirisci lu Marchisi di Villabianca nta li so' Diari di la matina dû 19 giugnu 1766 ô mumentu di varari lu sciabeccu Santa Maria d'Altofonte, ca l'avianu cuminciatu a fabbricari nta lu misi di frivaru di lu stissu annu:

    "…prisenti lu vicirè ca "s'avia dignatu di veniri a li funzioni" nzemi a tanti dami e cavaleri c'avianu pigghiatu postu nta na banchina di lignu custruiuta pi l'occasioni. Ma dda matina lu Santa Maria d'Altofonte fici lu capricciusu: nun "potti trasiri a mari" e si dicidiu sulu lu iornu appressu. Tuttu chistu "a causa di ntoppi e disgrazi, chi appiru li fabbricanti pi fari moviri dda gran machina". Sô Eccilenza., vol diri lu vicirè, "si nn'iiu annuiatu p'aspittari la fini dâ funzioni, e li cchiù di li dami e cavaleri ficiru lu stissu e si nni turnaru a li so' casi pi manciari."

    L'urtima costruzioni di navi di guerra, secunnu lu Villabianca, fu chidda di du' galeri "cuminciati a fabbricari cu la funzioni du primu chiovu lu 18 dicemmiru dû 1769 e varati poi a mari nta l'anni 1770 e 1771". Però si capisci ca l'arsinali continuò la so' attività si, ntô 1797, lu nigozianti Sommariva si faceva custruiri la navi mercantili "Archimede" e na lancia a 12 remi chi detti ô Culleggiu Nauticu pi l'istruzioni dî studenti. Sparti di costruiri galeri l'arsinali era un puntu di riferimentu pi li navi nta l'acqui siciliani chi avianu avarii e c'avianu bisognu di riparazioni. Rialmenti nun sunnu assai li tipi d'imbarcazioni custruiti nta l'arsinali dû 1630 ô 1848. Unu di mutivi era la diffiultà di truvari li tavuli di lignu staggiunatu nicissariu pi la custruzioni navali di ddi tempi: li tavuli avianu a essiri mpurtati picchì chiddi chi si pruducevanu ntê voschi nostri nu eranu abbastanza e nun eranu di bona qualità. L'arsinali custruiutu cu l'intenzioni di fabbricari li galeri riali, poi fu usatu pi la custruzioni di sciabecchi,, di filuchi, di varchi cannuneri, di lanci a remi, alalonga, sardari e vuzzareddi.

    Li navi cannuneri eranu longhi 12 metri cun sulu arvulu a vila latina e un cannuni liggeru a prua. Eranu usati ntô 1820 pî bummardamenti di villaggi custeri nimici. Foru usati puru duranti la rivuluzioni palermitana di ddu annu.

    La galera capitana chiamata puru sulu galera, era un tipu di mmarcazioni assai longa, a vila latina e a remi. L'equipaggiu era furmatu di cunnannati a la pena dû remu (galiotti), cchiù artiglieri, guardiana, calafati, timuneri, carpinteri, muzzi e, certu, lu cumannanti e l'uffuciali di bordu. L'equipaggiu minimu pi putiri essiri upirativu n casu di nicissità militari vinia rinfurzatu di surdati.

    Lu sciabbeccu era na navi a tri arbuli, e di iddu si parra pâ prima vota nton documentu anticu sicilianu di la fini di lu 1300; fu usatu assai puru ntê seculi appressu n Sicilia, n Calabria, Spagna e Portugallu. Ntô seculu XVIII la marina spagnola li usò assai ntâ lotta contru li pirati. Cunzidirati li boni risurtati chi dettiru contru li navi Mori, lu cuvernu spagnolu, ntâ secunna mità di lu seculu XVIII dicidiu di custruiri quaranta sciabbecchi. Lu Regnu di li dù Sicili siguiu l'esempiu spagnolu e ntê du' arsinali di Napuli e Palermu custruiu comu vinti sciabbecchi pi usu militari.

    Sti navi, tra li 150 e li 250 tunnillati avianu n'armamentu di vinti cannuna. L'equipaggiu era cumminatu di n'alfieri di navi, d'un guardiastinnardi, un sargenti, un tammuru, ventunu surdati di fanteria di marina, un sargenti d'artigliaria, cincu artiglieri, tri aiutanti, nu scrivanu, un cappillanu, tri pilota, du' guardiani, un calafatu, un carpinteri, quattru timuneri, diciottu omini di prura, centodeci marinara, sei muzzi, tri cammareri. La bona furtuna chi appiru li sciabbecchi militari detti la spinta a tanti armatura, li "patron", a farisi custruiri navi li stissi picchì eranu viloci e facili di manuvrari anchi si avianu bisognu di n'equipaggiu numirusu e cu spirienza pi putiri manuvrari li tri arbuli a vila latina.

    N Sicilia ô principiu di l'ottucentu c'eranu comu novanta sciabbecchi supra un tutali di 1900 navi. Tra li vari tipi di sciabbecchi c'era lu tipu ginuvisi e lu tipu pulaccu câ vila quatrata all'arbulu maistru e vili latini all'arbulu mizzanu e a lu trinchettu. Di sti navi chiamati "pulacchi" cci nni foru assai nta l'ottucentu.

    Lu bertuni era un bastimentu a prura tunna usatu assai pû trasportu custeru di roba. Avia tri arbuli a vila quatrata.

    La filuca era na mbarcazioni a spunna vascia, leggia leggia, senza ponti ma cu dù arbuli a vila latina. La sardara, fatta pi la pisca di li sardi, era longa circa deci metri ca prua anticchia allargata versu fora e ca puppa a trasiri e lu rilativu allungamentu dâ ruoata cchiù d'un metru, ca era furmatu a cuda di sirena e suprannuminata "acidduzzu". Era ammuttata di quattru remi e na vila latina.

    La alalungara, era usata pi la pisca di l'alalonga, un pisci tipicu di li costi palermitani e avia carattaristichi simili a la sardara.

    Lu gozzu palermitanu, chiamatu puru "vuzzareddu". Avia na lunghizza di sei metri e era usatu pi la pisca custera. La carattaristica principali era la prua cchiù gghiavuta di la puppa.

    Nta l'urtimi anni chi l'arsinali custruiu mmarcazioni c'eranu spissu ntâ costa palermitana li pirati barbari, ca vinevanu ntà maggiuranza di Tunisi, e mittevanu lu panicu tra l'abitanti di la costa e di la pruvincia. Assai sunnu li tistimunianzi chi parranu di citatini siciliani pigghati priggiuneri e purtati a la scavitù nta li "bagni" (custruzioni a posti isulati, luntanu da cità, unni si tinevanu li schiavi barbari quannu nun travagghiavanu a remari pi li navi)) di Tunisi, Algeri o Biserta, nta li primi dicenni di lu seculu XVII.

    Nta ddu piriudu, Mpalermu c'era l'Opira pi la Ridinzioni di li "Cattivi"(priggiuneri), ca simplicimenti era n'associazioni pi arricogghiri sordi tramiti limosini di qualunqui cetu suciali pi libbirari e fari turnari n patria, e nun sempri cci arriniscevanu, li prigiuneri siciliani. Nta lu 1646 la flotta di la Sacra Lega avia 130 bastimenti di guerra, tra galeri, galiazzi, vascelli e varchi, 3000 cannuna, 12000 rimatura, 10000 marinara e 15000 surdati. L'ordini tra li Galeri Capitani vinianu mannati a vuci tramiti mmarcazioni a remi veru viloci, chiamati "palischermi".

    Pi "par conditio" s'avi a diri ca anchi li galeri siciliani eranu autorizzati dû vicirè a la "cursa" ca si faceva sempri vicinu li costi nordafricani, nfatti anchi nta lu territoriu palermitanu asistevanu li "bagni". Li schiavi la prima vota c'arrivavanu cci facevanu "lu bagnu cu l'acqua cavura e acitu e poi cci rarevanu li capiddi e tuttu lu corpu". Doppu l'arrivu Mpalermu di Ferdinannu di Borboni (dicemmeru 26, 1798), scappatu di Napuli a causa di l'insurrezioni ca purtò la repubblica partenopea nta lu 1799, lu cuvernu dicisi di siquistrari tutti li navi ginuvisi ntô portu di Palermu e fu datu l'ordini di custruiri li varchi cannuneri:

    "Lu re risurviu, e voli comu prima cosa, ca si sequestranu tutti li pruprità di li ginuvisi ntâ Capitali e ntô Regnu di Sicilia; secunnu, di siquistrari tutti li bastimenti ginuvisi ca sunnu cca o chi arrivanu; terzu, chi tutti li furasteri di qualunqui nazioni, anchi Napulitani, chi sunnu o vennu ntê Porti dû Regnu, hannu a essiri arristati e nun s'hannu a libbirari senza prima aviri lu pirmissu di lu Sovranu. Lu mannu comu ordini Riali a Vostra Signuria picchi facissi tuttu chistu pruntamenti, esattamenti e puntualmenti, nta tutti li posti d'ispezioni. Palermu, 14 Gennaiu 1799. U Principi di Luzzi".

    Nun sulu, Ferdinannu urdinò puru di pruibbiri l'intrata nta li porti siciliani a qualunqui navi: "Lu Re voli ca nu si fa trasari nuddu bastimentu ca porta passaggeri di qualunqui nazioni anchi Napulitani, senza lu pirmissu Riali. St'ordini riali lu participu a VS. picchì lu fa siguiri asattamenti e puntualmenti". Palermu, 14 Ginnaiu, 1799. Lu Principi di Luzzi.

 

    È nta stu stissu piriudu ca l'Ammiragliu Nelson addiventa citatinu onorariu di Palermu e Duca di Bronti. 

 

    Lu 23 frivaru 1799 Lu Senatu di Palermu duna a citatinanza a Lord Nelson "pi mustrari la so' gratitutini a iddu c'avia purtatu, sani e sarvi, dû portu di Napuli finu a lu portu di Palermu l'amatissimi Suvrani e tutta l'augusta famigghia Riali."

    Nelson riciviu lu "privileggiu da citatinanza" scrittu n pergamena cû siggillu pinnenti, chiusu nton cofanu d'oro scurpitu cu mastria, e lu re, lu 10 ottuviru 1799, desi all'Ammiragliu puru la terra di Bronti cû titulu di Duca pi iddu, la so' rerità e tutti chiddi chi pigghiavanu lu postu d'iddu, e na rennita di 18 mila ducati all'annu. Cci desi puru na spata china di diamanti priziusi, ca so' patri, Carlu III cci avia lassatu comu riordu quannu pigghiò la curuna di Spagna. La Riggina, pi cuntu so', desi all'amica di Nelson, Lady Hamilton, lu so' ritrattu ncurunatu di diamanti attaccatu a na catina d'oru, cu na scritta: "Eterna gratitutini".

    Ê capitani Foote, Troubridge, Hardy, ecc. cci rialaru aneddi, tabbaccheri di gran valuri e roggi. Doppu lu '48 e pi tanti anni, l'Arsinali nun appi na pusizioni bona. Vinni fattu a carciri. Dû '900, finu o '41 fu assignatu a la Guardia di Finanza e si pigghiò li bummardamenti dû celu e dû mari.