Arrisbigghiati

Song: Controdanza (Counterdance) 

Expand Window  |   Homepage


"Arrisbigghiati..."
Filastrocchi, Puisi,
Addimini, Prieri antichi
nni la nostra bedda lingua Siciliana


PREFAZIONI

   Di chiddi di nuatri chi nascemu e criscemu n Sicilia cu è ca nun si riorda di la sô nanna, chi facennu ù signu d'a Cruci supra ù pedi "addummisciutu", recitava à puisia "Arrisbigghiati peri ca l'ancilu veni....", propriu pi fari finiri ddu stranu furmiculiu chi certi voti nni veni? Certamenti assai di nuatri avemu riordi simili, riordi chi tinemo stritti a nui, e di cui parramu cu nostralgia. " Ì paroli arrestanu o ventu..." dicevano li nostri nanni, propriu pi chistu decidemmu cca di "cuncritizzari" sti riordi, arricugghennuli. Eccu chiddu chi avemu rializzatu: "ARRISBIGGHIATI..." , na raccolta di filastrocchi, puisi, addimini, prieri espressi nta la nostra lingua Siciliana. La suddivisioni nta tri tematichi un è siplicimenti casuali, n quantu la prima parti di la raccolta, filastrocchi e addimini, si rivolgi a na littura pi tutta la famigghia.

   La secunna parti, li prieri, rapprisenta un momentu di riflissioni, unni ù dialagu cu Diu si fa cchiù ntensu: "Cu Gesù mi curcu, cu Gesù mi levu, sennu cu Gesù paura nun aiu...:". La terza parti raccogli ì dicituri pupulari che rapprisentanu un richiamu a la vita cutiddiana, unni, sempri in lingua Siciliana, vennu espressi sensazioni, azioni, rimproveri, gioi e tuttu quantu fa parti di la vita di tutti li jiorna: "Calati iunco, ca passa a` china". Lu travagghiu chi ficimu, è un travagghiu di ricerca; di ricerca tra la genti, tra li nanni, tra li mammi ! Travagghiamu tantu, e, soprattutto, era ndispinsabili un nesciri di casa senza esseri furniti di labisi e quadernu, pi putiri appuntari tutti ddi frasi, ddi riordi, ddi detti che dovianu esseri pigghiati sull'istanti. Oggi semu sudisfatti di chistu chi ficimu, pensannu chi fra quarant'anni ù ditto: "l'antichi avianu sempri raggiuni " avissi lu stissu valuri di oggi.

Associazioni Culturali
"TORRE ULISSE"

 

Parti Prima
FILASTROCCHI

Funtanedda cu l'acqua,
l'acidduzzu chi vivi,
chistu cci spara, [pollici]
chistu ù pigghia,[indici]
chistu ù pinna , [mediu]
chistu ù coci , [anulari]
e chistu sû mancia. [mignulu]

Varvarutteddu,
ucca d'aneddu,
occhi ì pirtusiddu,
frunti ì balata,
te cca na timpulata.

Acalucagna,
ù re ti mancia lagna,
ù re e la riggina,
ti mancianu
à nenna china china.

Quattru e quattru ottu,
scarrica lu bottu,
aceddu cu li pinni,
scarrica e vattinni.

Pizzuli e pizzuluna
di Napuli e buluna,
và nni Santa Maria Rita,
fatti rari un pezzu ri pani,
và varda li funtani,
li funtani sù vardati,
va...cci .... tu .... spe...zza .... ca...nna...ti.

Spinguli e spingula marittina,
na paletta e na riggina,
na riggina e na spagnola,
tirituppiti e nesci fora.
Fora è quaranta
tuttu lu munnu canta:
canta lu 'addu,
affacciatu a la finestra,
cu' tri palummi ntesta,
addu e gaddina,
Palermu e Missina.

Affaccia la luna,
affaccia la stidda,
abballa Rusidda
ch'è picciridda.

Iddu:
-Rusinedda ncincirinciò,
dimmi quantu pampini
cci sù nnô basilicò.

Idda
- E tu, figghiu di re ncuranato,
rimmi quantu stiddi ci sù nnô stiddatu.

Dumani è duminica,
cci tagghiamu ù coddu a Minica;
Minica nun c'è,
cci tagghiamu ù coddu ô re;
ù re è malatu,
cci tagghiamu ù coddu ô surdatu;
ù surdatu è a guerra,
nn'assitamu tutti
cu culu n terra!

Vicè Vicè,
rapi à porta
e vidi cu cc'è.
Cc'è Mastru Antuninu,
chiddu chi sona
ù viulinu.

C'era na vota,
Petru si vota,
passa na crapa
e Petru si cala;
passa na Rosa
e Petru si sposa.

Garibaldi fu feritu,
fu feritu nnô viddicu,
ù purtaru a Partinicu;
Partinicu era nicu,
ù purtaru a Partiranni
e cci calaru li mutanni.

Marianna
va ncampagna,
chiovi e si vagna.
Affaccia ù mbriacuni
e cci fa un pirituni.

Sutta ù ponti di Missina
cariu na signurina,
cariu chi cosci aperti
e si vitti ù trentasetti.

Rosa pitosa,
fimmina di casa,
veni tò maritu,
ti pizzica e ti vasa.

Chiovi, chiovi,
à pasta niura chî fasoli;
sbrizzia, sbrizzia,
vatinni nni tò zia.

Zuchiti, Zuchiti,
Mastru Micheli,
cu ti li fici sti causi ranni,
mi li fici à prima muggheri,
zuchiti, zuchiti,
Mastru Michele.

Una, rui e tri,
setti fimmini p'un tarì;
un tarì a pocu a pocu,
setti fimmini p'un varcocu;
ù varcocu è ruci ruci,
setti fimmini pi na nuci;
à nuci è diffirenti,
setti fimmini p'un sirpenti;
ù sirpenti è muzzicunaru,
setti fimmini p'un panaru;
e ù panaru è fattu di canna,
setti fimmini pi na manna
e la manna è fatta di linu
setti fimmini p'un parrinu;
ù parrinu dici la missa
e si la senti la batissa;
la batissa è a Murriali,
si la senti ù Cardinali;
ù Cardinali è vistutu di russu,
setti fimmini p'un gadduzzu;
ù addu fa chicchirichì,
unu, dui e tri

Ma' ... Ciccu mi tocca!
Ciccu ... nun tuccari à picciotta!
Ciccu .... tocca .... tocca, ca a mamma un talia!

Iddu:
Rusidda si cchiù bedda di na fata,
nta l'occhi toi cci hai na calamita,
mmucca ti la dassi na vasata,
a costu r'appizzaricci la vita.

Idda:
Ti pregu, amicu miu,
di canciari strata,
picchì per ora nun mê fari zita,
vasinno` cu na terna carcagnata,
t'ammaccu sta nasca purrita.

Iddu:
Carmativi, gintili signurina,
facitimi acchianari stu scaluni,
vasati vi nni rassi na ricina,
e puru sei o setti pizzuluna.

Idda:
L'omini comu a tia
vannu ncarrinu,
comu l'aranci ri trenta n guranu

Manu modda,
manu modda,
ù Signuri ti la ncodda,
ti la ncodda cu lu vinu,
quannu veni San Martino.

Ì TRI FRATI

Eramu tri frati,
unu nuru e dui spugghiati;
aviamu tri scupetti,
una senza riddu e dui sgriddati;
pigghiammu tri cunigghia,
unu scappò e dui si nni ieru;
iamu nta na casa
senza mura e senza tettu e nun ci stava nuddu,
e nn'arrispunniu na vuci,
e dissi:
"Iu puru haju tri pignati,
una rrutta e dui spurnati".
Apparicchiammu ì cunigghia,
e n manu carni e mmucca ventu.
N manu carni e mmucca ventu,
e a lu mè frati ranni
cci vinni un duluri ì stomacu.
Ahi! Comu hamu a fari?
"Iti ô voscu ca c'è lu Miricanazzu ri lignu".
I tri frati ieru ô voscu
e cuminciaru a ciscari:
"Oh Miricanazzu di lignu !"
"Oh Miricanazzu di lignu !"
"Chi buliti", cci arrispunniu.
"Semu tri frati,
unu nuru e dui spugghiati;
aviamu tri scupetti,
una senza riddu e dui sgriddati;
pigghiammu tri cunigghia,
unu scappò e dui si nni ieru;
iamu nta na casa senza mura e senza tettu
e nun ci stava nuddu,
e nn'arrispunniu na vuci,
e dissi:
"Iu puru haiu tri pignati,
una rrutta e dui spurnati".
Apparicchiammu ì cunigghia,
e n manu carni e mmucca ventu.
N manu carni e mmucca ventu,
e a lu mè frati ranni
cci vinni un duluri ì stomacu.
"Purtatilu a mari,
cugghiti na cartedda ri rizzi,
cci à mittiti supra à panza,
cci à passati p'un pezzu
ca s'un campa mori!"
Ieru a mari,
cugghieru na cartedda ri rizzi,
cci à misiru supra à panza,
cci à passaru p'un pezzu
e lu frati ranni muriu.
"Ah.... fratuzzu miu!
Raggiuni avia lu Miricanazzu ri lignu,
ca s'un campavi, murivi."

L' ACIDDUZZU

Acidduzzu di me' cummari
senza pinni e senza ali,
cci vulò supra la testa
e me' cummari cci fici gran festa.
"Ch'è bidduzzu sta acidduzzu,
chi cantari chi mi fa!
Notti e ghiornu
m'acchiana e mi scinni,
mi pizzica e vasa
e poi si nni và ".
Acidduzzu di me' cummari
senza pinni e senza ali,
cci vulò supra lu nasu
e me' cummari s'u strinsi 'nto vasu.
"Ch'è bidduzzu sta acidduzzu,
chi cantari chi mi fà!
Notti e ghiornu
m'acchiana e mi scinni,
mi pizzica e vasa
e poi si nni và ".
Acidduzzu di me' cummari
senza pinni e senza ali,
cci vulò supra la panza
e me' cummari cci fici gran bardanza.
"Ch'è bidduzzu sta acidduzzu,
chi cantari chi mi fà!
Notti e ghiornu m'acchiana e mi scinni,
mi pizzica e vasa
e poi si nni và ".
L'acidduzzu di me` cummari
senza pinni e senza ali,
cci vulò supra à scagghiola,
a testa rintra e a testa n fora.
"Ch'è bidduzzu sta acidduzzu,
chi cantari chi mi fà!
Notti e ghiornu
m 'acchiana e mi scinni,
mi pizzica e vasa
e poi si nni và ".


Oh....celu! Oh....terra!
Rammi cunsigghiu!
Rimmillu tu comu haiu a fari:
friquintai na casa
e happi un figghiu;
mi purtaru a lu funti a vattiari.
Comu mai un patri
po' vattiari un figghiu
e di la muggheri chiamatu cumpari?
Quannu passu ri ddà
e viu a me' figghiu:
addiu figghiu, figghiozzu ....
Vi salutu cummari!

Cummari Nina
e Cummari Vicè,
tirati la lenza
e viriti cu' è ;
si è masculiddu,
lu mannati a la scola,
si è fimminedda,
a quasetta nni fà.

Haju un cappidduzzu,
ch'è beddu sapuritu,
e mi l'haiu a mettiri
quannu mi fazzu zitu.
Scinnu di lu Cassaru,
acchianu di li Banneri,
e tutti ca mi dicinu:
"Birica Cavalieri"

.... E Ciccuzza
ncapu la vutti,
mancia, vivi
e si nni futti.

"Rusidda si cchiù bedda di na stidda,
nna l'occhi toi cci hai na scintidda,
quanno ammolu stu cuteddu
lu core miu trasi nfermentu!"

ADDIMINEDDI

Cammari contra cammari,
finistruni, gelosia;
quattru ittati nterra
e unu chi passia.
['u tilaru]

Mastru Aspanu,
Mastru Aspanu,
Chi faciti nta stu chianu?
Nè manciati, nè biviti,
siccu e longu vi faciti.
[ì sparaci]

Pinniculu, pinnaculu, pinnia,
mmenzu ì cosci di Vossignoria;
mentri Vossignoria si scoscia,
pinniculu, pinnaculu, s'incoscia.
[à curuna dû rusariu]

Mentri lu vecchiu s'arrummulia,
mmenzu i cosci cci pinnulia.
[à curuna dû rusariu]

Mentri Marama,
si sfigghia lu bustu:
Chi fustu ! Chi fustu!
E cchiù lu sfigghiava
e cchiù gustu cci pruvava.
[à cacorciula]

Cci tagghiu la testa,
cci tagghiu la cura,
e dintra ci trovu
na bedda signura.
[à ficurinnia]

Nun mi tuccari,
nun mi sfruntari,
ca quannu mi spogghiu
tâ fazzu tastari.
[à ficurinnia]

Nta l'acqua nasci,
di l'acqua si pasci,
vidennu l'acqua,
iddu sparisci.
[ù sali]

Monsignuri l'havi grossu
e sû teni ncarni ed ossu,
e tantu ù voli beni
ca notti e ghiornu ncoddu ù teni.
[l'aneddu]

Quann'eru aspra
di n'età mmatura,
cu li me' fumi
dî me' custumi amari,
bedda di vista
e aspra di natura,
nuddu mi puteva "muzzicari";
ma quannu poi cominciai a "scurari",
allura tutti mi cominciaru ad amari.
Barbaru cui di mia s'innamurò
e l'ossa in milli pezzi mi spizzò ;
nun cuntentu di lu sangu miu ristò,
pigghiò lu corpu mortu e l'abbruciò.
[l'aliva]

Dudici su' ì misi di l'annu,
ora su' unnici, sa' picchì?
Ù sfasciatu vinni sminzato,
cu quattru peri vinni tri.
Cci ù diciti cumpari, ù sintì?

[Un pasturi si truvava n muntagna pi fari pasculari lu greggi, e scinneva a la valli sulu a la fini di l'anno. Pecciò, ci manna a sô muggheri, tramiti ù cumpari, un furmaggiu (Ù sfasciatu) di cui ni arriva la mità (sminzatu), un agneddu (quattru peri) chi arriva pi tri/quarti (vinni tri), e dudici tarì (su' dudici i misi di l'annu) di cui ni arrivano unnici.

Naturalmenti tuttu fu opera dû cumpari chi pinsannu chi ù pasturi avissi scisu a lu villaggiu sulu a la fini di l'annu, si avissi scurdatu di chiddu chi avia mannatu a la muggheri. Chista, però furba, manna stu "missaggiu" a lu marito, e ci leva la mascara a lu fausu cumpari.

Parti Secunna
PRIERI

Iu mi curcu
pi durmiri,
nun sacciu si muriri,
iu sacciu à curcata,
nun sacciu la livata.
Cu Gesù mi curcu,
cu Gesù mi levu,
sennu cu Gesù
paura nun haiu.

A stu lettu m'accustai,
quattru ancili truvai:
dui a li peri,
dui ô capizzu,
mmenzu c'era Gesù Cristu.
A li canti tutti ì santi,
chi cantavanu à litania;
schiavu nnimicu,
arrassati di mia.
C'era na Chisiola,
u parrinu à Missa ricia;
mi dissi e mi dissi
chi à cruci mi facissi:
nno nnomu dû Patri,
dû Figghiu
e dû Spiritu Santu.
Iu mi curcu
nno me' lettu,
c'è à Madonna
nno me pettu,
s'iu dormu
Idda vigghia,
si cc'è cosa m'arrisbigghia.
Ù Signuruzzu Patri,
à Marunuzza Matri,
Santa Elisabetta soru,
San Giuvannuzzu frati,
ora ca haiu sti beddi parenti,
mi fazzu à Cruci
e dormu cuntenti.

Bambineddu, picciriddu,
ù me' cori ù voli Iddu;
Iddu chianci chi lu voli,
Bambineddu arrubba cori.

Cincu chiai, cincu rosi,
Gesù Cristu cca mi vosi.
Iu mi curcu
pi durmiri,
e nun sacciu si muriri
Tri cosi v'addumannu:
Cumunioni, Strima Unzioni,
e Ogghiu Santu
Nnô nnomu dû Patri,
dû Figghiu
e dû Spiritu Santu.

Oh! Sant'Ancilu di Diu,
Vui stati ô latu miu
pi nzignarimi la via,
pi sarvari l'arma mia.
Cu Gesù mi curcu,
cu Gesù mi staju,
sennu cu Gesù,
paura nun haiu.
Tri e peri,
tri ô capizzu,
mmenzu c'era
Gesù Cristru.
San Giusippuzzu
di fora vinia
c'un panareddu,
chinu î cirasa
Curri, babbau
e va manciati
a Turiddu.
Turiddu s'ammuccia
sutta ù falareddu.

Gesù! ch'è beddu
Figghiu di Maria,
Maria Santa tutta pura
e mmacolata.

Signuruzzu
chiuviti chiuviti!
ca l'arvuluzzi
su' morti di siti.
Mannatinninni una bona
senza lampi e senza trona!

Iu criu a tri pirsuni divini
e a un sulu Diu,
ù quali castia i mali
e primia li boni.
Iu criu tutti l'articuli
chi m'insigna à nostra Santa firi
Speru, me' Diu,
nni la vostra nfinita buntà,
ca rapi ai boni e castia ì mali
e speru fari la vostra santissima vuluntà,
e mai mai affennivi,
anzi amarivi, sirvirivi, darivi gustu,
picchi Vui lu miritati
e iu l'haiu a fari.

Diu mi manna l'ammasciata
e di l'ancilu è purtata;
Matri, Virgini Maria,
Mi cunsolu assai cu' tia.
Ancili e Santi cantati cu' mia
stu Santu Rusariu a la Virgini Maria.

Arrisbigghiati, peri,
ca l'Ancilu veni,
quannu t'arrisbigghi,
t'addummisci arreri.
Iu mi curcu
nta stu lettu,
quattru ancili cci aspettu,
cci aspettu a Luca,
Giovanni e Mattiu,
tutti l'apostuli di Domini Iddiu.

Tronu, tronu,
vattinni arrassu:
chista è la casa
di Sant'Ignaziu,
Sant'Ignaziu e Santu Simuni
chista è la casa
di nostru Signuri.

À Madonna lavava,
Giuseppi stinnia,
ù Bambineddu chiancia
ca à pappa vulia.
Zittuti figghiu,
ca ora ti pigghiu,
ti rugnu à nennè
ca pappa un cci nn'è.

"Ì Tavulati Pi la festa ri San Giuseppi"

San Giuseppi, Maria e ù Bambineddu tuppuliano:
Di dintra:" Cu è?"
San Giuseppi: " Semu tri poviri pilligrini
ca nni vulemu alluggiari."
Di dintra: " Itivinni a n'autra banna,
c'à me' casa un è lucanna!"
S. Giuseppi, Maria e ù Bambineddu si nni vannu.
Ritornanu doppu n'anticchia . Tuppulianu....
Di dintra:" Cu è?"
San Giuseppi: "Semu tri poviri pilligrini
ca nni vulemu alluggiari ".
Di dintra: " Itivinni a n'autra banna
c'à me' casa un è lucanna".
Cchiù tardu tornanu....
Tuppulianu.
Di dintra: "Cu è? "
San Giuseppi : "Semu Gesù, Giuseppi e Maria".
Di dintra: "Grapitici li porti di lu Paraddisu ".

Vagnannu à manu nna l'acqua santiera

Acqua pigghiu,
acqua lassu,
dintra sta funtana
ì me' piccati lassu.

Pâ Santa Cruci, ù tri Maju

Oggi è lu jornu
di la Santa Cruci,
e n'atri dicemu
milli voti Gesù.
Santa Cruci Biniditta,
ncelu fustivu scritta,
fustivu scritta cu littri d'oru,
Santa Cruci iu v'adoru.

Ô passaggiu ri San Cosimu e Damianu

Santi Cosimu e Damianu,
siti medici suprani,
unni passa à vostra manu,
ogni malatu torna sanu.

Ô passaggi di San Giuvanni

San Giuvanni dicullatu,
tuttu ù munnu aviti giratu,
à me' casa nun siti vinutu,
viniti prestu e datimi aiutu.
Santu Vitu Santu Vitu,
corpu santu,
scansatinni ru periculu
e du scantu.

Bambineddu,
vatinni a scola:
tò matri ti chiama
e à missa ti sona;
trentatri anni curuna di spini
p'amari a Gesù.

Ù sabburcu è visitatu
di la sacra sacristia,
e di lacrimi è bagnato
di la Vergini Maria.
Vasamu nterra
pi dari cunfortu,
ca lu figghiu di Maria
è nterra mortu.
Iu chiuiu à porta mia,
cu lu mantu di Maria;
dintra e fora à rocca
nun c'è nuddu ca mi tocca!
Cu voli mali a mia,
nun havi aviri
nè forza, nè bulia.

San Giuseppi caminava
e la retina tirava;
San Giuseppi pi la via,
San Giuseppi cu Maria.

Iavuta quant'è ghiavuta.
la curuna ri Maria Vergini.

Salvi Riggina
mi nni ivu a racina,
mi vitti ù guardianu
e mi livò ù panaru.

Parti Terza
PRUVERBI

Na vicchiaredda,
stava puntiannu na quasittiedda;
cci scappò un puntu
e dumani tû cuntu.

Ì parenti d'a muggheri
su' duci comu ù meli,
ì parenti d'u maritu
su' airi comu acitu.

A ogni moru,
a ogni manera,
cci voli à mugghera.

Maritu bonu,maritu tintu,
megghiu un nn'aviri,
nè bonu, nè tintu.

Bambinedddu,
vatinni a la mastra,
ti vulò na bedda puddastra,
ti vulò dû finistruni,
assabinirica bon signuri.
Crai, crai,
fai l'arti chi sai,
ca s'un mori campirai.

Cavulu vecchiu
e brocculu ciurutu,
chiuddu c'hai fattu
l'hai pirdutu.

Ù peri chi fa tin ton
o fitiu o ciarò
o chi mala nova purtò.

À addina chi camina,
s'arricogghi câ vozza china.

Cu' addu o senza addu
Diu fa ghiornu.

Manciari senza viviri
è comu truniari senza chioviri.

Chianciri ù mortu
su' lacrimi persi.

À casa capi,
quantu voli ù patruni.

Megghiu ù tintu canusciuto,
ca ù bonu a canusciri.

Un patri po' campari centu figghi,
centu figghi nun ponnu campari un patri.

Figghi nichi
guai nichi;
figghi granni
guai granni;
figghi maritati
guai a quantitati.

Pasta grossa inchi l'ossa.

Nun è sempri chi ridi
a muggheri dû latru.

L'amuri è sprau;
ù sdegnu è sparagnu.

Cu tempu aspetta, tempu perdi.

Cu havi tempu nun aspetta tempu.

Dui addi nun ponnu
stari nton puddaru.

Si nun manciamu carni,
vivemu broru.

Cu nasci tunnu,
un po` moriri quatratu.

Cu si vesti di robba di l'avutri,
prestu si spogghia.

Cu senti e dici
trova nnimici,
cu senti e taci
trova la paci.

Fa oggi chiddu
ca nun po' fari dumani.

Pani e sacramentu
cci nn'è n ogni cunventu.

Figghi maritati,
matri strati strati.

Consala comu voi,
sempri è cucuzza.

Cu caca mmenzu à nivi
quannu squagghia si viri.

Cu di spiranza campa,
dispiratu mori.

Cci nni voli ventu n cresia
ma no astutari ì cannili.

Rosa russa, rosa gialla,
nnê cannarozza a cu mi sparra.

Calati iuncu,
ca passa à china.

Cu sputa ncelu,
nfacci torna.

Di iornu un nni vogghiu
e di sira spraiu l'ogghiu.

O ti manci sta minestra
o ti ietti dâ finestra.

Ogni porcu
havi ù sò carnivali.

Cci rissi ù succi a nuci:
"Dammi tempu, ca ti spirtusu".

Stenni ù pedi
quantu ù linzolu teni.

Mbriachi e picciriddi
Diu l'aiuta.

Ama l'amicu to',
cu viziu so'

À megghiu parola
è chidda ca un si dici.

Acqua davanti,
ventu darreri,
e fulmini mmenzu ì cosci.

Povira sì,
ma ngrasciata picchì.

Ogni lignu havi ù so' fumu.

Iiu a finiri comu à festa ì Cinisi

Babbiannu, babbiannu
si rici à virità.

Ù troppu è troppu
e nesci fora dâ pignata.

Ù troppu storpia!

Ù superchiu rumpi ù cuperchiu.

Cu' parra picca, campa cent'anni.

Un cci arristaru mancu l'occhi pi chianciri.

Un ti mmiscari,
un ti ntricari,
un fari beni,
ca mali ti veni.

Troppu lussu manciari patati!

Un parrari a muzzu,
comu ì cavuli a mazzu!

Cu' mancia, fa muddichi.
Ù salutu ù lassò ù Signuri.

...Mettiri panza e prisenza.
...Farisi ù sangu acqua.
...Cci vulissi comu ù pani.

È tuttu fumu e nenti arrustu.

...Aviri l'occhi a pampinedda.
...Fari ù diavuli a quattru.
...Iri a ligna senza corda.

Na manu lava l'autra.

...Comu ù sapuni di Mastru Turi.
...Mastru Iiapicu, ora vegnu.

Ù pisci feti dâ testa.

Unni arrivu, cci appizzu à canna.

...Picchì dui un ponnu fari tri.
...Chi nicchiu e nacchiu parenti semu!
...Iri ô spitali pi pezzi.

Ogni ficateddu di musca è sustanza.

À testa l'hai ô caciu.

Pigghia avanti pun cadiri.

...Chi focu ranni!
...È longu mmatula.

Ù addu quannu canta
chiui l'occhi picchì
ringrazia ô Signuruzzu
chi cci fici à addina
senza mutanni

Rizzi, pateddi e granci,
tantu spenni
e nenti manci.

Quannu s'incontranu ì gendarmi:
occhi di vitru
e manu di cira.

Parranni spissu,
e parranni di minnitta.

Testa cun parra
si chiama cucuzza!
.
...È cchiù tintu
d'un chiovu î carrozza

Tra maritu e muggheri,
cu' si cci misca,
arresta n'arreri.

Tanta figghiullanza,
cria mala crianza.

...A cu' picu picu,
un mi cci mischu.

...Chista è à zita!

...À sciarra è pâ cutra!

Cu' travagghia mancia,
e cun travagglia mancia e bivi.

Arristari cu' l'occhi chini
e ì manu vacanti.

...Ô cavaddu picchiatu
cci luci ù pilu.

Cu' havi dinari nsacchettinu,
sifa Pasqua, Natali e San Martinu.

...Aviri ù saccu chî pupi.

...Nè larga cci capi,
nè stritta cci veni.

Ì MISI DI L'ANNU

Innaru: innaria.
Frivaru: curtu e malu cavatu.
Marzu: scoccia la vecchia nta lu jazzu,
e cu' na ucchiata di suli di marzu
ti fazzu addivintari nivura
comu un catinazzu.
Aprili: lu duci durmiri.
Maiu: araciu araciu.
Giugnu: fauci mpugnu.
Lugliu: tuttu iettu.
Austu e riustu è capu d'invernu.
Sittembri: si fa n tramuntu chiaru,
li nuvuli li vesti tutti d'oru.
Ottobri: prima ca termina a so parti
sboccia li crisantemi pi li morti.
Novembri: quannu lu ventu ciuscia a lassa e pigghia,
a unu a unu tutt'ì rami spogghia.
Dicembri: a vera misia.

Ringraziamu:

Amato Benedetta
Basile Vito
Canepa Maria
Carollo Maria
Cuccuzza Laura
Di Stefano Maria
Giambanco Rosa
Giambanco Enzo
Mannino Vincenza
Mannino Filippa
Randazzo Annina
Sciarrino Giuseppe
Troia Giovanna
Viterbo Giuseppa
Lucido Crocifissa (1894 - 1987)

'U prufissuri Antonino Nicolicchia pi la so' gentili collaborazioni.
Li disegni sunnu di Pasquale Mannino.
Lu mensili Carini Oggi e lu Diritturi Editoriali - Angelo Rossi chi fici possibili la pubblicazioni supra Carta.
Stampatu 'nta Jinnaru 1994

Associazioni Culturali
"TORRE ULISSE"
- CARINI -
Ideazioni e Realizzazioni
Daniele Lo Piccolo
Fabiola Passalacqua
Intervistaturi
Antonio Di Stefano
Daniele Lo Piccolo
Loredana Maida
Fabiola Passalacqua
Alessandra Randazzo
Nadia Randazzo
Realizzazioni Web a cura di Ninu Russo e Daniele Lo Piccolo
Ringraziamu assai Giovanni
Publicatu cu' pirmissu spiciali di Daniele Lo Piccolo.